Uneori istoria nu se află în cărți groase, ci chiar sub pașii noștri, așteptând momentul potrivit pentru a ieși la lumină. O dovadă uluitoare în acest sens a apărut pe 16 iulie 2022, în timpul lucrărilor de amenajare a aleii de la Biserica Sfântul Pantelimon din comuna Vedea. Ceea ce părea a fi un simplu morman de pământ excavat ascundea, de fapt, o mărturie prețioasă a trecutului nostru.
Totul a început dintr-o curiozitate fericită. O piatră neobișnuită, pe jumătate îngropată în resturile de pământ, mi-a atras atenția. În momentul în care am început să o curăț, am descoperit cu uimire că nu era un fragment de stâncă oarecare, ci o piatră funerară veche, dăltuită în calcar, care ne întoarce în timp cu aproape două secole.
Privind acest vestigiu, nu vedem doar un obiect inert, ci o veritabilă carte de identitate a unui înaintaș. Inscripția, scrisă în alfabetul chirilic românesc — cel pe care străbunicii noștri îl foloseau înainte de reforma lui Cuza — ne transmite de peste veacuri un mesaj simplu și plin de evlavie: Pomeni-i Doamne pe robul Tău Nedelco Stanu.
Numele său, o variantă arhaică a numelui Nedelcu Stan, ne vorbește despre o lume uitată, în care satul se numea încă Parapani. Era o vreme în care viața se scurgea după ritmul Dunării și al sărbătorilor bisericești. Cel mai probabil, Nedelco Stanu a trăit între anii 1780 și 1840, fiind un gospodar înstărit al comunității. Faptul că familia sa a ridicat o cruce de piatră, un material rar și scump în zona de câmpie, adus cu greu de peste Dunăre, ne arată respectul și prestigiul de care se bucura în rândul sătenilor de atunci.
Piatra este împodobită cu simboluri care nu au fost alese la întâmplare. În centru se ridică Pomul Vieții, un motiv străvechi care simbolizează speranța că moartea nu este sfârșitul, ci o trecere spre înviere. Alături, literele IC XC NI KA, însemnând Iisus Hristos Biruiește, veghează neîncetat somnul acestui fiu al satului.
Descoperirea acestei pietre chiar pe aleea bisericii nu este o coincidență. Ea ne confirmă faptul că, în urmă cu două sute de ani, cimitirul satului se afla chiar aici, sub streașina bisericii vechi, acolo unde comunitatea se aduna la bucurie și la necaz. Pentru a onora această moștenire, piatra funerară a fost salvată și așezată la loc de cinste, lângă celelalte cruci vechi din apropierea Sfântului Altar, redevenind parte vie din curtea casei Domnului.
Astăzi, piatra lui Nedelco Stanu este un dar pentru noi toți. Ea ne reamintește faptul că suntem parte dintr-un lanț neîntrerupt de oameni care au iubit acest pământ, care s-au rugat în aceleași locuri și care și-au lăsat numele moștenire viitorului. Este o dovadă vie că familia Nedelcu și probabil multe alte familii vechi din Vedea au rădăcini care coboară adânc în istorie.
About the Author
