În duminica a cincea a Postului Mare, când Biserica ne pune înainte chipul de neegalat al Sfintei Maria Egipteanca, comunitatea Parohiei Sfântul Nichifor cel Lepros din municipiul Giurgiu a trăit momente de rară intensitate duhovnicească. Ziua de 29 martie 2026 a marcat nu doar un popas în urcușul spre Înviere, ci și sărbătoarea hramului acestui sfânt lăcaș, devenit un adevărat magnet de consolare pentru cei aflați în suferințe trupești și sufletești.
Sub protia părintelui paroh Alexandru Avram, atmosfera liturgică a împletit sobrietatea postului cu lumina praznicului. Încă de la primele ore ale dimineții, credincioșii s-au adunat în rugăciune, căutând sub bolțile bisericii acea liniște pe care lumea nu o poate da. Este o rânduială minunată ca această parohie, ce poartă numele Sfântului Nichifor – cel care a transformat boala în scară către cer – să o aibă drept ocrotitoare pe Sfânta Maria Egipteanca, cea care a preschimbat pustiul în rai al pocăinței.
În cuvântul de învățătură rostit la Sfânta Liturghie, părintele paroh a subliniat legătura profundă dintre cei doi sfinți, arătând că Sfântul Nichifor ne învață cum să răbdăm suferința fără cârtire, în timp ce Sfânta Maria Egipteanca ne descoperă cum se vindecă rănile cele mai adânci ale sufletului prin metanoia. În această zi de sărbătoare, membrii parohiei au prăznuit victoria harului asupra slăbiciunii umane, transformând biserica într-un pridvor al Împărăției lui Dumnezeu.


Momentul central al zilei a fost marcat de rugăciunea stăruitoare „Sfântă Cuvioasă Maică Marie, roagă-te pentru noi!”, rostită cu evlavie de glasurile prezente. Dincolo de frumusețea slujbei, hramul a fost și o lecție de comuniune. Parohia, sub îndrumarea atentă a părintelui Alexandru Avram, s-a îngrijit ca bucuria praznicului să fie împărtășită de toți cei prezenți, demonstrând că o comunitate ortodoxă este, înainte de toate, o familie unită în jurul altarului.

La final, credincioșii au plecat spre casele lor purtând în inimi binecuvântarea celor doi mari mijlocitori. Pentru Giurgiu, Parohia Sfântul Nichifor Leprosul rămâne un reper de speranță, un loc unde suferința este mângâiată de sfințenie și unde, an de an, pocăința Sfintei Maria Egipteanca pregătește sufletele pentru lumina cea neînserată a Paștelui.


